În cimitirul de pe creasta dealului soldații stau smirnă. Fanfara intonează imnul României la doi pași de groapa comună ...

În cimitirul de pe creasta dealului soldații stau smirnă. Fanfara intonează imnul României la doi pași de groapa comună unde au fost îngropați 157 de civili români uciși în noaptea de 13/14 septembrie 1940 de către horthyști. Din oamenii omorâți atunci a rămas doar numele săpat în piatră, o imensă jale, dar și mărturia unei jertfe pe care neamul românesc nu are voie să o uite: Lucica (3 săptămâni), Gheorghe (6 luni), Maria (3 ani), Floare (2 ani), Vasile (4 ani), Rozalia (24 de ani), Ilie (72 de ani), Maria (81 de ani)...

masacrul din Ip: Cimitirul din Ip

În cimitirul românesc din comuna Ip (Sălaj) sute de localnici și invitați au adus un omagiu și au spus o rugăciune pentru cei 157 de localnici omorâți pentru singura vină de a se fi născut români. Un sobor de preoți greco-catolici a oficiat o slujbă de pomenire și a oficiat un parastas. Alături, o delegație de preoți ortodocși în frunte cu episcopul Petroniu Sălăjanul a asistat la ceremonie.

masacrul din Ip: Cimitirul din Ip

Profesorul de istorie Silviu Jurjan, fiu al satului, cu strămoși care au pierit în acele zile, a rememorat pe scurt firul evenimentelor. Din comunitatea românească a satului Ip au supraviețuit nopții în care s-a dezlănțuit măcelul doar trei familii, în total 18 persoane.

masacrul din Ip: Cimitirul din Ip

Veteranul de război Florian Costruț a recitat apoi o poezie, ținând cu greu microfonul în mâinile ciuntite pe front. Apoi prefectul Sălajului, Alexandru Vegh, a lansat un apel la toleranță, precizând că astfel de evenimente tragice nu sunt caracteristice relațiilor dintre români și maghiari în general sau între locuitorii de diferite etnii de pe aceste meleaguri.

masacrul din Ip: Cimitirul din Ip

"Nu trebuie să uităm astfel de evenimente și împreună trebuie să punem pe mormântul martirilor o floare. În fața gropii comune, a monumentului eroilor martiri și a sufletelor ce ne veghează de acolo, de sus, fac și eu un apel la toleranță și respect reciproc între români, maghiari și toate celelalte etnii care conviețuiesc pe pământul românesc. Totodată, cred că este o datorie de onoare să fim prezenți, ori de câte ori spiritul martirilor de la Nușfalău, Treznea, Zalău, Ip, Cerâșa, Cosniciu de Sus sau Camăr ne cheamă, pentru a le cinsti memoria. Chiar dacă am iertat, nu am uitat și nu trebuie să-i uităm pe sălăjenii care, fără vină, au murit în acel însângerat septembrie 1940 și nici acele fapte odioase chiar și pentru simplu motiv că ele nu trebuie să se mai repete", a spus prefectul.

masacrul din Ip: Cimitirul din Ip

Comemorarea a continuat cu depunerea de coroane de flori la mormântul comun din cimitir, ritual reluat și la monumentul ridicat în centrul localității, la marginea șoselei Oradea-Zalău. Primarul localității Ioan Boier a rostit și el un scurt discurs în care i-a îndemnat pe cei prezenți să nu-i uite și să-i cinstească pe martirii poporului român. Aici s-a derulat și un scurt program artistic susținut de elevii Școlii Gimnaziale din Ip. Surorile Ioana și Lavinia Chiș împreună cu formația Plaiuri sălăjene din Șimleu-Silvaniei au interpretat apoi câteva cântece patriotice, de jale și cătănie, dar și o priceasnă, ieri fiind sărbătoarea creștină a Înălțării Sfintei Cruci. Evenimentele comemorative s-au încheiat cu defilarea gărzii de onoare prin fața Monumentului Martirilor din Ip.

masacrul din Ip: Cimitirul din Ip

Istoria celor două monumente ridicate în Ip au o istorie puțin cunoscută. După uciderea civililor, a doua zi au fost ridicați și transportați cu căruțele în cimitir, fiind îngropați într-o groapă comună. Nici un însemn nu a străjuit locul, după cum ani de zile nu s-au oficiat nici slujbe de pomenire a martirilor. Regimul comunist instalat după 1945 a închis ochii apoi asupra rănilor trecutului pentru a nu deranja anumite sentimente ale minorității maghiare. Abia în anii 1983/1984 au fost ridicate monumentele din cimitir și din centru comunei, iar în biserica ortodoxă au fost trecute numele tuturor celor uciși. În 1996 Parlamentul României a decis ca localitățile Ip și Treznea să fie declarate „localități martir ale neamului românesc".

Sursa: Crisana.ro

Inscrie-te in: Catalogul Firmelor din Romania

Actualitate Financiara

Sursa ta zilnica:Info Oradea si Judetul Bihor